[ Pobierz całość w formacie PDF ]
.1236), Munster i.Westf., 1933.ABAELARD, Opere în Migne, Pair.lat., voi.CLXXvm.— De completat cu V.Cousin, Ouvrages inedits d'Abilard, Paris, 1836; de acelaşi: Petri Abaelardi opera, 2 voi., Paris, 1849 şi 1859.— Bernh.Geyer, Die philosophischen Schriften Peter Abelards, 4 voi., Munster i.Westf., 1919, 1921, 1927, 1933 (punct de plecare indispensabil pentru studierea logicii lui Abaelard).— Heinr.Ostlender, Peter Abaelards Theo-logia „Summi boni" zum ersten Mole vollstăndig herausgegeben, Munster i.Westf., 1939._ eh.DE Remusat, Abelard, sa vie, sa philosophie et sa the'ologie, 2 voi., ed.a Il-a, Paris, 1855.— C.Ottaviano, Pietro Abelardo, la vita, le opere, ii pensiero, Roma, 1931.— J.K.Skes, Peter Abailard, Cambridge, 1932.— Despre morala lui Abaelard, J.Rohmer, La finalite morale chez Ies theologiens de saint Augustin â Duns Scot, J.Vrin, Paris, 1939, cap.II şi HI.— Despre povestea pasiunii lui Abaelard:M151KJA SFBCULATIVAZ/3Ch.Charrier, Heloîse dans l'histoire et dans la legende, Champion, Paris, 1933.—Et.Gilson, Heloîse et Abelard, J.Vrin, Paris, 1938.GUELELMUS DIN CHAMPEAUX — G.Lefevre, Les variations de Guillaume deChampeaux sur la question des universaux.Etude suivie de documents originaux,Lille, 1898.JOSSELIN DIN SOISSONS, De generibus et speciebus, în V.Cousin, Ouvrages ineditsd'Abilard pour servir ă l'histoire de la philosophie scolastique en France, Paris,1836, pp.507-550.ADELHARDUS DIN BATH — Hans Willner, Des Adelard von Bath Tratat De eodemet diverso, Munster i.Westf., 1903.HI.— MISTICA SPECULATIVĂjjSfîntul Bernard din Clairvaux (1091-1153), acest mare om de acţiune şi acest neasemuit călăuzitor de oameni, în care se întrupează idealul religios al întregii sale epoci, este şi unul dintre întemeietorii misticii medievale.El nu neagă utilitatea pe care o pot eventual prezenta cunoştinţele de dialectică şi filozofie, şi cu atît mai puţin s-a lăsat antrenat în ponegrirea scolastică a filozofilor şi dialecticienilor, dar a rămas la convingerea că în ştiinţele profane cunoaşterea e de o valoare neînsemnată pe lîngă cunoaşterea ştiinţelor sacre şi i-a supravegheat îndeaproape pe filozofii teologi ai vremii.Deşi a făcut cîteva concesii de principiu studierii filozofiei, Sfintul Bernard îşi exprimă adevărata lui concepţie cînd declară: filozofia mea e să-1 cunosc pe Isus, pe Isus răstignit.Iar sentimentele lui faţă de dialecticieni se dezvăluie în lupta dusă împotriva lui Abaelard şi Gilbertus Porretanus, la care îl nelinişteau profund concepţiile generale şi îngăduinţa excesivă faţă de rolul raţiunii în materie de teologiej Sfîntul Bernard nu a făcut desigur nimic pentru afirmarea marilor filozofii scolastice şi păstrează o atitudine bănuitoare faţă de încercările contemporanilor care o pregăteau, dar elaborează temeinic teoria iubirii mistice, devenind prin aceasta iniţiatorul unui curent care se va dezvolta de-a lungul secolelor următoare.Calea care duce la adevăr este Cristos, iar marea învăţătură a lui Cristos este smerenia.Una este truda, şi alta rodul ei.Dacă vrem să cunoaştem, prima trudă care ni se impune este să ne smerim.Smerenia se poate defini drept virtutea prin care omul, cunoscîndu-se întocmai aşa cum este, se coboară în propriii lui ochi.Această virtute li se potriveşte celor care îşi aşază în inimi trepte şi suişuri pe care să se ridice, tot mai mult, la Dumnezeu.Dacă vom urma învăţătura Sfîntului Benedict, vom admite că treptele smereniei sînt douăsprezece la număr, dar acest sfînt ne îndeamnă mai curînd să le urcăm decît să le numărăm [ Pobierz całość w formacie PDF ]
zanotowane.pl doc.pisz.pl pdf.pisz.pl centka.pev.pl
.1236), Munster i.Westf., 1933.ABAELARD, Opere în Migne, Pair.lat., voi.CLXXvm.— De completat cu V.Cousin, Ouvrages inedits d'Abilard, Paris, 1836; de acelaşi: Petri Abaelardi opera, 2 voi., Paris, 1849 şi 1859.— Bernh.Geyer, Die philosophischen Schriften Peter Abelards, 4 voi., Munster i.Westf., 1919, 1921, 1927, 1933 (punct de plecare indispensabil pentru studierea logicii lui Abaelard).— Heinr.Ostlender, Peter Abaelards Theo-logia „Summi boni" zum ersten Mole vollstăndig herausgegeben, Munster i.Westf., 1939._ eh.DE Remusat, Abelard, sa vie, sa philosophie et sa the'ologie, 2 voi., ed.a Il-a, Paris, 1855.— C.Ottaviano, Pietro Abelardo, la vita, le opere, ii pensiero, Roma, 1931.— J.K.Skes, Peter Abailard, Cambridge, 1932.— Despre morala lui Abaelard, J.Rohmer, La finalite morale chez Ies theologiens de saint Augustin â Duns Scot, J.Vrin, Paris, 1939, cap.II şi HI.— Despre povestea pasiunii lui Abaelard:M151KJA SFBCULATIVAZ/3Ch.Charrier, Heloîse dans l'histoire et dans la legende, Champion, Paris, 1933.—Et.Gilson, Heloîse et Abelard, J.Vrin, Paris, 1938.GUELELMUS DIN CHAMPEAUX — G.Lefevre, Les variations de Guillaume deChampeaux sur la question des universaux.Etude suivie de documents originaux,Lille, 1898.JOSSELIN DIN SOISSONS, De generibus et speciebus, în V.Cousin, Ouvrages ineditsd'Abilard pour servir ă l'histoire de la philosophie scolastique en France, Paris,1836, pp.507-550.ADELHARDUS DIN BATH — Hans Willner, Des Adelard von Bath Tratat De eodemet diverso, Munster i.Westf., 1903.HI.— MISTICA SPECULATIVĂjjSfîntul Bernard din Clairvaux (1091-1153), acest mare om de acţiune şi acest neasemuit călăuzitor de oameni, în care se întrupează idealul religios al întregii sale epoci, este şi unul dintre întemeietorii misticii medievale.El nu neagă utilitatea pe care o pot eventual prezenta cunoştinţele de dialectică şi filozofie, şi cu atît mai puţin s-a lăsat antrenat în ponegrirea scolastică a filozofilor şi dialecticienilor, dar a rămas la convingerea că în ştiinţele profane cunoaşterea e de o valoare neînsemnată pe lîngă cunoaşterea ştiinţelor sacre şi i-a supravegheat îndeaproape pe filozofii teologi ai vremii.Deşi a făcut cîteva concesii de principiu studierii filozofiei, Sfintul Bernard îşi exprimă adevărata lui concepţie cînd declară: filozofia mea e să-1 cunosc pe Isus, pe Isus răstignit.Iar sentimentele lui faţă de dialecticieni se dezvăluie în lupta dusă împotriva lui Abaelard şi Gilbertus Porretanus, la care îl nelinişteau profund concepţiile generale şi îngăduinţa excesivă faţă de rolul raţiunii în materie de teologiej Sfîntul Bernard nu a făcut desigur nimic pentru afirmarea marilor filozofii scolastice şi păstrează o atitudine bănuitoare faţă de încercările contemporanilor care o pregăteau, dar elaborează temeinic teoria iubirii mistice, devenind prin aceasta iniţiatorul unui curent care se va dezvolta de-a lungul secolelor următoare.Calea care duce la adevăr este Cristos, iar marea învăţătură a lui Cristos este smerenia.Una este truda, şi alta rodul ei.Dacă vrem să cunoaştem, prima trudă care ni se impune este să ne smerim.Smerenia se poate defini drept virtutea prin care omul, cunoscîndu-se întocmai aşa cum este, se coboară în propriii lui ochi.Această virtute li se potriveşte celor care îşi aşază în inimi trepte şi suişuri pe care să se ridice, tot mai mult, la Dumnezeu.Dacă vom urma învăţătura Sfîntului Benedict, vom admite că treptele smereniei sînt douăsprezece la număr, dar acest sfînt ne îndeamnă mai curînd să le urcăm decît să le numărăm [ Pobierz całość w formacie PDF ]